România, ca stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, are sarcina de a transpune în legislaţia proprie Directiva 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European şi a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale. Drept consecinţă, Executivul a emis OUG nr. 90/2008 - privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, apărută în Monitorul Oficial nr. 481 din 30/06/2008 (aprobată prin Legea nr. 278/7 nov. 2008). În afară de reglementarea riguroasă a domeniului în cauză, noul act normativ stabileşte şi regulile creării unui sistem de supraveghere publică pentru auditorii statutari şi firmele de audit în baza principiilor europene, aducându-se modificări şi completări semnificative OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. Auditul statutar reprezintă “auditul situatiilor financiare anuale sau al situatiilor financiare anuale consolidate, asa cum este prevăzut de legislaţia comunitară, transpusă în reglementarile naţionale”, iar auditorul statutar este “persoana fizică autorizată de către autoritatea competentă, respectiv Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), să efectueze audit statutar”. De regulă, auditorii statutari şi firmele de audit trebuie să efectueze auditurile statutare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit (ISA). Însă, la efectuarea auditului, auditorii statutari şi firmele de audit pot aplica şi un standard naţional, adoptat de CAFR, atât timp cât Uniunea Europeana nu a aprobat un ISA care se referă la respectiva problemă, menţionând acest aspect în raportul de audit. Activitatea de audit este complexă, auditorii necesitând cunoştinţe pluridisciplinare: contabilitate generală, întocmirea situaţiilor financiare anuale, IFRS, analiză financiară, contabilitatea costurilor şi contabilitatea managerială, managementul riscului şi controlul intern, auditul şi aptitudinile profesionale, standardele profesionale referitoare la auditul statutar şi la auditorii statutari, ISA, etica profesională şi independenţa. Dealtminteri, testul de acces la stagiu de auditor statutar acoperă domenii reglementate de legea societăţilor comerciale şi guvernanţa corporativă, legea falimentului, legislaţia fiscală, codul civil şi codul comercial, legea asigurărilor sociale şi Codul muncii. Totodată sunt testate şi cunoştinţele de tehnologia informaţiei, economie financiară, generală şi de afaceri, matematică şi statistică, management financiar. Evident, susţinerea testului respectiv este condiţionată de existenţa diplomei universitare în domeniul economic (sau în alt domeniu, dar cu master în specialitate) şi de o vechime în activitatea financiar-contabilă de 4 ani. Auditorul statutar sau firma de audit este numit(ă) de adunarea generală a acţionarilor/ asociaţilor entităţii auditate. Auditorii statutari sau firmele de audit pot fi demişi (demise) numai în cazul în care există motive temeinice. Nici într-un caz, divergenţa de opinii cu privire la tratamentele contabile sau la procedurile de audit nu reprezintă un motiv temeinic pentru demitere. În materie de investigaţii şi sancţiuni, Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (CSPAAS) instituie sisteme eficiente pentru a detecta, corecta şi preveni efectuarea necorespunzătoare a auditului statutar. Sancţiunile aplicate (conform Cap. VII, OUG 90/2008) trebuie să fie eficiente, proporţionale şi descurajante cu privire la auditorii statutari şi la firmele de audit, în cazul în care auditurile statutare nu sunt efectuate potrivit cadrului normativ specific. În acelaşi timp, sancţiunile aplicate nu trebuie să aducă atingere regimului de raspundere civilă, iar măsurile luate sau sancţiunile impuse auditorilor statutari şi firmelor de audit necesită a fi prezentate în mod adecvat publicului. Firmele de audit răspund, potrivit OUG nr. 90/2008 - privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale (art. 32-37), dacă unul dintre asociaţi, administratori sau angajaţi, care nu are calitatea de auditor statutar, intervine în exercitarea independentă a profesiei de auditor statutar. Aceasta, doar dacă maniera de a interveni este de natură să prejudicieze independenţa auditorilor statutari care desfaşoară această activitate în numele firmei de audit. Atare faptă este sancţionabilă cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei. Apoi, constituie contravenţie sancţionabilă cu amendă de la de la 50.000 lei la 100.000 lei şi nulitatea raportului de audit întocmit “utilizarea calităţii de auditor statutar sau a celei de firmă de audit în alte condiţii decât cele prevăzute de OUG 90/2008”. Pentru “exercitarea activităţii de audit statutar fără viza anuală emisă de autoritatea competentă sau de către persoane neînregistrate în Registrul public” se poate administra o amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele anume împuternicite de CAFR sau CSPAAS, cadrul normativ întregindu-se cu dispozitiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic general al contravenţiilor. De reţinut că, exercitarea activitaţii de audit statutar fără a deţine calitatea de auditor statutar constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale. Sancţiunile aplicate de CAFR auditorilor statutari şi firmelor de audit sunt: mustrare, avertisment scris, suspendarea dreptului de exercitare a activitatii de audit statutar (pe o perioadă cuprinsă între 3 luni şi un an) şi retragerea autorizării, însoţită de pierderea calităţii de auditor statutar. Subliniem că retragerea autorizării firmei de audit atrage dizolvarea de drept şi lichidarea acesteia. Apoi, în perioada suspendării, persoana în cauză nu are dreptul de a exercita sub nicio formă activitate de audit statutar, nu poate face uz de calitatea de auditor statutar şi nu poate participa la activitatea CAFR. Abaterile pentru care se aplică sancţiuni, precum şi procedura de constatare şi sancţionare se stabilesc prin Regulamentul CAFR, cu avizul CSPAAS, iar sancţiunile aplicate, rămase definitive dupa parcurgerea tuturor formelor legale de contestare, se publică in Monitorul Oficial. In cazul în care instanţele judecătoreşti pronunţă hotărâri definitive de condamnare a unui auditor statutar pentru fapte penale legate de exercitarea activităţii de audit statutar sau aplică sancţiunea penală complementară interdicţiei exercitării acestei activităţi, se efectuează radierea acestuia din Registrul public. Auditorii statutari sau firmele de audit răspund pentru orice daune provocate, cu voie sau ca urmare a neglijenţei, prin efectuarea misiunii lor. O firma de audit este răspunzatoare împreună cu auditorul statutar care a efectuat o misiune în numele acesteia pentru daunele provocate de auditorul statutar. De aceea, atât auditorul statutar (persoană fizică) cât şi firma de audit se impune să incheie o asigurare obligatorie de acoperire a riscurilor profesionale.
